Când vă confruntați cu stres, corpul reacționează prin creșterea nivelului de cortizol, pregătindu-se astfel pentru starea de „luptă sau fugă”. Cortizolul, cunoscut și ca hormonul stresului, este eliberat de glandele suprarenale atunci când percepeți o amenințare. În mod normal, odată ce amenințarea dispare, nivelul de cortizol scade. Totuși, în cazul stresului cronic, acest nivel rămâne ridicat.
Unul dintre efectele secundare ale cortizolului este stimularea apetitului, ceea ce poate duce la un consum crescut de „mâncăruri de confort”, adesea bogate în zahăr și grăsimi, ca răspuns la stres.
Când nivelurile ridicate de cortizol sunt însoțite de un aport caloric excesiv, caloriile suplimentare tind să fie stocate în jurul taliei, ceea ce duce la acumularea de grăsime abdominală. Pe lângă acest efect, stresul încetinește metabolismul, iar nivelul de insulină crește. Persoanele care experimentează stres prelungit vor consuma, astfel, mai puține calorii, iar corpul lor va tinde să depoziteze mai multă grăsime.
Stresul poate contribui la creșterea în greutate în mai multe moduri. În perioadele de stres, corpul tău consumă multă energie, ceea ce te face să te simți mai obosit. Când ești epuizat, este mai dificil să alegi alimente sănătoase sau să găsești motivația de a face mișcare. Mai mult, stresul care îți perturbă somnul amplifică problema: nu doar că îți crește nivelul de cortizol, dar stimulează și grelina, cunoscută drept „hormonul foamei”. Acest dezechilibru duce la o dorință mai mare de a consuma alimente, în special pe cele bogate în calorii.
